Anul acesta a fost unul important pentru România şi românii din ţară şi din afara ei. Da, am votat. Sau cel puţin cei care au apucat să intre în secţia de vot înainte de ora 21:00. Şi apoi s-a ieşit în stradă. Cam 10.000 de oameni au fost în piaţă şi şi-au ţipat bucuria, frustrarea, speranţa. M-am dus cu gândul la toamna trecută. Pe atunci câteva sute, mii de oameni (li se spunea puştani, hispteri) ieşeau în stradă pentru ceva în care credeau: Roşia Montana şi anularea proiectului minier. Atunci, ca şi acum, social media – cu precădere Facebook, a avut un rol important .
Și atunci, dar și acum, a fost o campanie ANTI. Iar organizarea din online a împins, încă o data, evenimentele din offline. Mi-am pus drept urmare o întrebare: au avut vreun rol reţelele de comunicare deja create de activiştii anti RMGC în puternica campanie online anti Ponta? Cred că da şi dau câteva argumente mai jos.
1. Am identificat o AFINITATE între cele 2 grupuri anti: anti RMGC şi anti Ponta.
Există mai mult de 100 de pagini Facebook care conţin în nume Roşia Montana. Cei care au dat like paginii Nu Ponta sunt şi fani ai acestor pagini, mai exact au dat like pentru 55 dintre paginile Facebook menţionate.
2. Modul de propagare a mesajului este asemănător. Iar actori principali se regăsesc în ambele mișcări.
În cazul protestelor anti Roşia Montana din toamna anului trecut mesajul părea a urma următorul traseu: de la activişti la shareri ŞI de la activisti la jurnalisti. Legăturile între cele 3 categorii de actori s-au creat şi sudat în urma protestelor îndelungate de anul trecut. Ce vreau să spun este că, o dată stabilite aceste relaţii de încredere şi, de ce nu, de colaborare, acestea au fost reactivate anul acesta și au facilitat din nou transmiterea informaţiei. De data aceasta mai rapid și eficient – relația era deja construită, exista încredere reciprocă tocmai datorită faptului că se cunoșteau.
Un bun exemplu în acest sens este relaţia Vlad Baca – grupul de protest din spatele paginii Roşia Montana. Pe parcursul turului II din 16 noiembrie Vlad Baca, jurnalist Vice, a preluat mesaje de pe pagina Facebook a activiştilor, a transmis mesaje pe pagina lor şi a relatat constant din teritoriu ce observa el. A făcut lucurl acesta pe Facebook, unde avea deja o relaţie construită cu oamenii din grupurile respective și un public țintă deja activat.
3. Nu în ultimul rând un rol extrem de important l-au avut în noiembrie liderii de opinie. Aceştia au devenit, exact ca în cazul protestelor de acum un an, creatori de conţinut cu mesaje anti.
Aceşti lideri de opinie aveau deja o credibilitate prin prisma implicării lor de anul trecut, o credibilitate esenţială în rândul unei mase critice de followeri. În momentul în care liderul de opinie transmitea, pe Facebook, pe blog sau prin orice alt mijloc de comunicare disponibil, un mesaj, followerii deveneau shareri și lideri de opinie în grupul lor de prieteni. Principiul vechi al bulgărelui de zăpadă, nu?
Fenomenul este fascinant de analizat, atât din punct de vedere al modului de transmitere al mesajului, cât şi al rolului reţetelor deja stabilite în cazul unui nou protest. Eu, una, o să tot analizez subiectul şi o să îmi pun întrebări.
Una dintre ele: oare reţelele acestea funcţionează doar la mişcări anti? Se poate transforma tot cumulul acesta de energii anti într-o mişcare PRO?
Vom vedea.
Oana Andreescu 